Cum se dau credite la sate - Interviu cu Anca Ciobanu, directorul good.bee credit IFN

Autor: Bancherul.ro
2011-08-23 17:20

Microcreditarea este un domeniu mai puţin vizibil decât cel creditelor bancare clasice, dar care are un impact semnificativ asupra comunităţilor locale, întrucât conţine şi o importantă componentă socială. Aici responsabilitatea creditării este mult mai mare, după cum ne dezvaluie intr-un interviu acordat pentru Bancherul.ro, Anca Ciobanu, directorul general al good.bee credit IFN.

Anca Ciobanu este directorul general al good.bee credit IFN, companie specializată în microcredite acordate întreprinzătorilor din mediul rural.

Ea are o experienţă de 13 ani în domeniu, începând din 1998, cu un proiect al fundaţiei Soroş, prin care s-au adaptat două sisteme de microcreditare internaţionale: group landing si vilage banking.

Din 2000, proiectul devine Fundaţia pentru Centrul de Dezvoltare Economică (CDE), care a preluat mai multe programe de microcreditare pentru zonele miniere, cele defavorizate şi rurale ale Bancii Mondiale pe microcreditare.

"Până în 2008 am acordat credite in valoare de peste 50 milioane euro in cadrul acestor proiecte. In acelasi timp, am dezvoltat puternic si reteaua de reprezentante, care a ajuns la 11 locatii in prezent. Un centru deserveste clientii pe raza de 200 de kilometri. Nu suntem genul de creditori care asteapta clientul sa vina la sediu ci mergem noi in cadrul comunitatilor rurale. Suntem prezenti in Bucuresti, Ploiesti, Constanta, Braila, Iasi, Campulung Moldovenesc, Baia Mare, Cluj, Alba Iulia, Resita, Pitesti. Apoi in ultima zi din 2008 s-a infiintat Good.bee credit IFN, care a inceput creditarea in octombrie 2009, actionarii societatii fiind cu 51% Fundatia CDE si 49% Good.bee Holding, detinut in proportie de 60% de Grupul Erste si 40% Fundatia Erste", spune Anca Ciobanu.

- Am inteles ca aveti o metoda speciala de analiza a clientilor. Un fel de sfat al batranilor. Cum functioneaza?

- Ce facem noi este sa formam grupuri de 60 de persoane din cadrul comunitatilor rurare care doresc credite. Le numim grupuri informale, pentru a evita birocratia aferenta fudantiilor, asociatilor sau altor organizatii. Acest grup isi alege, prin vot secret, un comitet de conducere, pe care noi il numim comitet de credite, asa cum este numit in banci, cu ajutorul caruia obtinem informatiile despre clienti. Este vorba mai degraba de o analiza a caracterului celui care solicita un credit, pe care punem accent deosebit atunci cand e vorba de credite mici, in lipsa altor documente. Mai exact, vrem sa vedem daca potentialul client este serios, ca nu mai are datorii.

Oamenii de la sat se cunosc foarte bine intre ei, stiu care dintre ei are datorii, care este harnic, care-si pierde vremea la carciuma, si asa mai departe. In timp, aceste comitete au evoluat si s-au rafinat in analiza clientilor, astfel incat poate veni cu recomandari si in privinta volumului creditului ce-l poate primi o persoana, in functie de experienta si prestigiul acestuia: “acesta nu face atatia bani, ci doar atat”, ar suna o astfel de evaluare. Este un mecanism foarte eficient prin care ne sunt recomandati cei mai buni clienti, intrucat comunitatea stie totul despre o persoana. Pe langa aceste recomandari, noi facem propria analiza, de patrimoniu, de indatorare. Pentru ca, de exemplu, nu pot sa-i dau un credit agricol daca nu detine in proprietate sau in arenda un teren.

- Stiu ca va rezumati doar la credite de investitii. De ce ati evitat creditele de consum?

- Ne-am ferit de credite de consum pentru că pe de o parte nu e specificul nostru (şi nici nu vom intra pe această piaţă pentru că vrem să vedem cum clienţii noştri se dezvoltă), iar pe de altă parte, din experienţa internaţională am văzut că de multe ori poţi să îndatorezi prea mult un client şi sa-i faci mai mult rau decat bine, printr-un credit de consum prost plasat şi prost gândit. Şi din păcate asta s-a întâmplat în ultimii ani cu un procent mare din populaţia săracă din ţările în curs de dezvoltare. Pentru că băncile au tot pompat uşor credite, doar cu buletinul, iar lumea n-a fost instruită din punct de vedere financiar, pentru a şti că nu trebuie să se îndatoreze peste puterea de rambursare. Astfel au apărut mai întâi dramele de familie, care au continuat cu problemele sistemului bancar privind recuperarea acestor împrumuturi.

- Ce am gresit, de ce a ajuns atata lume supraindatorata?

- Lumea şi-a calculat ratele la un moment de dezvoltare (supraîncălzit) al economiei şi un nivel al veniturilor destul de sus, iar în momentul în care a venit criza salariile s-au redus, inflaţia ne-a afectat economiile. Soluţia este ca atunci când îţi calculezi bugetul, fie că eşti persoană fizică sau companie, trebuie să-ţi laşi şi o rezervă pentru situaţiile în care preţurile pot creşte peste cele prevăzute. Un buget trebuie să fie destul de flexibil. De exemplu, dacă eşti producător agricol, să prevezi că vei putea şi tu să creşti preţurile, în momentul în care ţi se majorează cheltuielile. Pentru aceasta nu trebuie să ai un procent de îndatorare foarte mare si trebuie constituite zone de rezervă care să-ţi permită să te poţi juca în bugetul tău.

- Ati gresit si dumneavoastra acordand credite persoanelor supraindatorate?

- Au venit la noi clienţi fermecaţi de oferta generoasă de credite de pe piaţă pentru a obtine cel de-al 7-lea credit, dar au fost respinşi, deşi poate pentru alte instituţii financiare au fost eligibili. S-a întâmplat asta înainte, dar şi acum. Problema este lipsa educaţiei financiare. De aceea noi atunci când intrăm într-o comunitate, mai întâi facem un training, care presupune elemente de bază, precum alcătuirea unui buget. Mergem la şcoala din sat şi luăm exemple concrete dintre participaţi, împreună cu care concepem un buget.

Iar rezultatele celor câteva ore de educaţie financiară sunt impresionante. Am ajuns să vedem cu unii clienţi şi-au schimbat culturile. Au renunţat la cultura de porumb, cu tradiţie familială, pe care o continuau doar pentru ca asa faceau parintii si bunicii lui, dar care avea pierderi, acoperite din veniturile familiei. Dar ei nu şi-au dat seama că respectiva cultură produce pierderi din simplul motiv că nu-şi făcuseră un calcul, un buget.

- Puteam anticipa criza?

- Noi am văzut mai multe cicluri economice cu creşteri şi scăderi. Şi noi am trăit perioade de inflaţie mare, părinţii noştri au avut nişte economii care n-au mai valorat nimic la un moment dat. Şi noi am mai trecut prin aceste perioade, nu putem spune că le-am citit doar în cărţi. Din păcate le-am uitat, pentru că nu ne place să vedem aspectele negative.

- Stiu ca aveti un sistem conservator de creditare. Cum se explica aceasta?

- Si noi în perioada de boom 2007 şi 2008 am avut mult mai multă cerere decât ofertă, dar nu aveam suficiente fonduri la dispoziţie, astfel ca nu am acordat prea multe credite, ceea ce ne-a avantajat. Pe de altă parte, sistemul nostru de creditare este unul foarte conservator. Şi am văzut din experienţa internaţională a acestui sistem că poţi fă faci şi foarte mult rău cu un credit. De exemplu, atunci când creditezi o persoană care îşi doreşte un credit, dar care nu va putea să-l ramburseze. Ulterior el va fi sufocat de datorii şi va intra în incapacitate de plată, va rămâne pe drumuri pentru că i s-ar putea lua casa, pământul, utilajul din curte. Şi atunci ce-am făcut? Nu am câştigat nici eu şi nici el. Componenta socială în cazul nostru este puternică.

Suntem foarte ataşaţi de comunitatea în care lucrăm şi există un soi de relaţie personală chiar între ofiţerii de credit şi comunitate, ceea ce impune o transparenţă totală: spunem de la început toate costurile finanţării, fără comisioane ascunse, astfel că nici ei nu-şi permit să ne păcălească pe noi, să ascundă alte credite sau destinaţia reală a banilor împrumutaţi. Rezultatul? La un număr de 1700 de împrumuturi în valoare de 40 de milioane de lei, acordate pana acum nu avem niciunul neperformant.

- Practic ce fel de credite acordati la sate si in ce conditii?

- In privinta valorii unui credit, nu avem o suma minima ci doar maxima, de 100.000 de euro. Cele mai multe credite sunt insa pana in 50.000 de euro. Perioada maxima de rambursare a creditului este de 7 ani. Dobanda este fixa, de 12,5%, upfront, adica se plateste o data pe an, la inceputul acestuia. Mai percepem un comision de risc de 1,5%, tot anual. Este un sistem de plata al dobanzii elaborat tot la cererea comunitatii.

Ei au spus asa: „Vreau sa stiu care dobanda ce trebuie s-o platesc pe un an si vreau s-o platesc la inceput, pentru a nu plati dobanda la dobanda, ca nu se mai schimba”. Cu toate ca astfel platesc mai mult, pentru ca dobanda se calculeaza la valoarea integrala a imprumutului si nu la soldul lunar. Avem si produsul de creditare clasic, cu dobanda calculata la sold, cu dobanda mai mare, de 21%, a carei valoare, in termen reali, e aceeasi, dar nu este solicitat de nimeni.

De asemenea, acordam o perioada de gratie de pana la 6 luni pe an la rambursarea unui credit. Ceea ce inseamna ca in graficul de rambursare, extrem de flexibil, clientul poate prevedea o perioada de pana la 6 luni, in fiecare an, in care sa nu plateasca rata. Iar ratele nu sunt egale, ca la banca, ci in functie de specificul afacerii. Pentru ca un agricultor nu dispune de aceleasi venituri lunar, ca un angajat. In agricultura exista perioade din an, precum lunile de iarna, in care veniturile sunt foarte scazute pentru ca nu se vinde nimic, iar altele, precum cele de vara sau toamna, cand sunt varfuri de incasari. Depinde de ce cultiva omul si ce afaceri are.

- Care sunt sursele de finantare pe care le utilizati?

- In prezent, majoritatea resurselor sunt de la principalul partener, Erste, insa suntem in discutii si cu alti finantatori pentru diversificarea surselor de finantare, precum European Investment Fund si alte institutii internationale.

- Care a fost volumul de credite acordate in acest an?

- In primele 6 luni am acordat credite cat tot anul trecut. Daca in 2010 am avut credite de 14 milioane de lei, in acest an am acordat 30 de milioane. Aceasta se explica prin faptul ca avem la dispozitie mai multe resurse de creditare si prin extinderea plafonului de creditare de la 50.000 la 100.000 de lei.

- A crescut cererea de credite in mediul rural?

- Am vazut o stagnare foarte mare a cererii anul trecut. Clientii nostri au fost foarte speriati sa investeasca in orice, dar de la inceputul anului s-a inregistra o revenire a pietei de creditare. Increderea a revenit dar nu suntem inca la normal, pana nu vom sti incotro ne indreptam. Pe de alta parte, intreprinzatorii din mediul rural sunt nevoiti sa mearga mai departe indiferent de ce se intampla, pentru ca dispun de alte resurse, de un salariu.

- Credeti ca piata va continua sa creasca?

- Cred ca piata va continua sa creasca, daca nu se mai intampla ceva grav intre timp, in consecinta ne propunem sa mai acordam in jur de 30 de milioane de lei credite pana la finalul anului. Avem si planuri de crestere pe termen lung, de cinci ani, in medie de 25-30% pe an, in paralel cu extinderea retelei. De exemplu, in acest an vrem sa mai deschidem inca 4 centre, pentru acoperirea unei arii geografice mai mare, urmatoarele doua urmand a fi in Brasov si Bistrita Nasaud.

- Intreprinzatorii de la tara pentru ce iau credite? Care este destinatia acestora?

- Exista diverse domenii de activitate: culturi agricole, cresterea de animale, transport, procesarea produselor agricole, pensiuni turistice. Astfel incat respectivii intreprinzatori reusesc nu doar sa-si intretina familia, dar prin extinderea afacerii fac angajari, creeaza noi locuri de munca, produc plus valoare. Sunt sate intregi de legumicultori, in special din jurul oraselor mari, inclusiv Bucuresti si Cluj, care-si vand marfa in piete. Ei au nevoie de resurse pentru dezvoltarea solariilor, de exemplu, pentru ca in fiecare an trebuie sa schimbe folia care le acopera, au nevoie de seminte, de un sistem de irigatii, de mijloace de transport. Exista si credite pe termen scurt, de doar 6 luni, de exemplu, pentru capital circulant, pentru un ciclu de productie. Sau pentru achizitia si valorificarea mieilor de Pasti sau a porcilor de Craciun.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 3016

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)